Un sondaj realizat de INSCOP Research arată un sprijin major pentru ideea unirii dintre România și Republica Moldova: 71,9% dintre români ar vota „DA” la un eventual referendum, în timp ce 21,4% ar vota „NU”, restul fiind indeciși sau neparticipanți.
În ceea ce privește orizontul de timp, percepțiile sunt mult mai rezervate: doar 8,4% cred că unirea ar putea avea loc în următorii 3 ani, iar 13,3% în 5 ani. Aproape o treime consideră că ar fi posibilă într-un termen de 10 ani sau mai mult, în timp ce 34,7% sunt de părere că unirea nu se va realiza niciodată. Totodată, 67,6% o consideră o „datorie istorică”, iar 70,6% cred că românii și moldovenii aparțin aceluiași neam și vorbesc aceeași limbă.
Percepția este mai puternică în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, afirmă că tema unirii a depășit dimensiunea simbolică și a devenit una cu valențe strategice, deși majoritatea nu o văd ca pe un proces rapid.
Scurt istoric al relației România – Republica Moldova
Ideea unirii are rădăcini istorice în anul 1918, când Basarabia (actuala Republică Moldova) s-a unit cu România, în contextul prăbușirii Imperiului Țarist și al Primului Război Mondial. Această unire a durat până în 1940, când Uniunea Sovietică a anexat regiunea în urma pactului Ribbentrop-Molotov.
După Al Doilea Război Mondial, Basarabia a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, în cadrul URSS. Abia în 1991, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența.
De atunci, relațiile dintre România și Republica Moldova au rămas strâns legate cultural, lingvistic și istoric, iar dezbaterea privind o posibilă reunificare continuă să apară periodic în spațiul public, fiind influențată atât de contextul intern al celor două state, cât și de evoluțiile geopolitice din regiune.
